duminică, 21 iunie 2009

Iero la a XXX-a editie a Festivalului "Tinere Talente" de la Ramnicu Valcea


Inca o veste buna, la inceputul verii: Iero a fost remarcat la Festivalul de la Ramnicu-Valcea...

<< MUZICA. Tineretea la rampa
Autor: Anca FLOREA

Intimplator sau nu, luna mai a adus o adevarata parada a tinerilor muzicieni. in cadrul primului Festival "Opera Viva" organizat de Academia de muzica din Cluj, cu participarea unor maestri precum Ionel Pantea, Victor Dumanescu sau Francisc Fucks, avind sustinerea deosebita a rectorului Adrian Pop, s-au prezentat productii de opera oferite de academiile si universitatile din Bucuresti, Iasi, Constanta, Oradea, Timisoara, Cluj si Szeged (Ungaria), oferind o imagine necosmetizata a nivelului de pregatire a tinerilor de la clasa de canto. Unii au entuziasmat, altii au dezamagit. O parte dintre dascali a primit felicitari pentru performantele studentilor si regia spectacolelor. Cealalta parte s-a simtit lezata, reactionind violent in loc sa gindeasca unde a gresit. Majoritatea a dialogat, intr-un foarte interesant colocviu, despre… „Quo vadit musica?“ – o intrebare care a generat opinii, idei, solutii. Discutia a lansat un demers inedit la noi – extrem de interesant si bine-venit –, ce ar merita, macar la viitoarea editie, sa primeasca suportul financiar al oficialitatilor locale.


La Râmnicu-Vâlcea s-a derulat cea de a XXX-a editie a Festivalului "Tinere Talente". in fiecare an, Primaria asigura tot ceea ce este necesar pentru ca evenimentul sa se prezinte impecabil pe plan organizatoric. Consilierul pe probleme de cultura, Carmen Zgripcea, alaturi de directorul artistic al festivalului, Rodica Sava, au facut ca totul sa para „simplu“, iar nivelul manifestarilor sa fie demn de o editie aniversara. Urmarind aceasta idee, organizatorii au creat un arc peste timp – cei care in urma cu decenii debutau la Vâlcea, acum nume de referinta in tara si in strainatate, au revenit pe scena festivalului pentru a oferi superbe recitaluri sau concerte. Astfel, seara inaugurala a propus un minunat recital de lied in care soprana Irina Sandulescu-Balan si pianistul Viniciu Moroianu au talmacit cu rafinament si maiestrie pagini de Ceaikovski, Enescu si R. Strauss. Violoncelistul Marin Cazacu, in dubla ipostaza de solist si profesor, a abordat, impreuna cu discipolii sai din Ansamblul Violoncelissimo, un repertoriu divers – de la Händel, Bach, Rossini sau Faure la Piazzolla, Mifune sau Solima si Velasquez.

Matineul ce a urmat a adus la rampa, pe scena scolii Populare de Arta si Meserii, elevi si studenti cu un potential artistic deosebit, remarcindu-se violonistele Mihaela Mitrofan si Andreea Saia, pianistele Daria Tudor si Adela Liculescu, violoncelistul Andrei Nitescu, un duo de chitara Bogdan Cioceanu-Alexandru Chifu. Aducind o pata de culoare, Bogdan Preda a cintat la fluier piese de Pergolesi si Mozart. in cele doua seri simfonice, Filarmonica „Ion Dumitrescu“ a colaborat cu violista Andreea Ghitan (poate nu in cea mai buna forma), Albert Codreanu (clarinet), Robert Predut (corn di bassetto) si pianistul Tudor Caldare, sosit de la Florenta, unde studiaza dupa absolvirea cursurilor la Bucuresti. La pupitru s-a aflat tinarul Leonard Boga, mult prea „coregrafic“ in gesturi.

in seara finala, bagheta a fost preluata de Florin Totan, dirijor permanent al orchestrei care reusit sa acompanieze cu rigoare o violonista corecta – Sabina Dascalu –, un trompetist de viitor – Catalin Grigorescu –, pentru a culmina cu splendoarea opusurilor de Saint-Saëns, Ceaikovski si Popper, pe care Marin Cazacu le-a interpretat cu acea caldura, virtuozitate si daruire care ne cuceresc de fiecare data, intr-un regal de neuitat, entuziast, aplaudat de un public numeros. Raminind in lumea tinerelor talente, Gala de pian de la Liceul „Dinu Lipatti“ din Bucuresti – ajunsa la editia a XV-a – a relevat citeva „virfuri“ precum Marius Groza (cu aplomb, anvergura si fluenta in Chopin), Cecilia Pavel (sensibila, eleganta intr-un Debussy poate prea „consistent“), Cristian Sandrin (mai implicat si „prezent“, din nou in Chopin), Cosmin Patrana (expresiv, liric si echilibrat in Liszt), Arthur Bocaneanu (logic, curat, cam prea firav pentru Brahms), Ieronim Gugu (excelent tehnic, percutant, in stil lisztian), Leonard Mocanu (liric in… preferatul Chopin), Mina Beldimanescu (un Schumann precis si curat) si Costin Raia (bine gradat, cu velocitate si pregnanta in spiritul iberic al Rapsodiei de Liszt). Sint doar citiva dintre cei 15 elevi, cu virste intre 13-18 ani, care s-au remarcat prin performanta si interpretare, confirmind si de aceasta data pregatirea deosebita care, la recenta Olimpiada de muzica pe tara, a situat liceul pe locul I – dupa cum mentiona directorul Florian Nemes, profesor de pian, asemeni Ligiei Pop, sefa catedrei si initiatoarea Galei care, de la an la an, reliefeaza noi valori, asa cum a fost chiar Tudor Caldare (format de aceeasi Ligia Pop). O dovada a circuitului pe care il urmeaza talentele care merita promovate si care isi gasesc astfel „rampe de lansare“ catre scena internationala. La fel de importanti, profesorii lor de ieri si de azi ar trebui citati si felicitati pentru devotiune, profesionalism si consecventa. >>

(Revista Observator cultural nr. 479 din 18.06.2009)
http://www.observatorcultural.ro/MUZICA.-Tineretea-la-rampa*articleID_21849-articles_details.html

joi, 21 mai 2009

Singuri de Constantin si Elena...

Asa eram la 25 de ani:


"Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei nălţam visători la steaua
Singurătăţii.

Când deodată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce...
Pân-în fund băui voluptatea morţii
Ne'ndurătoare.

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus.
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.

De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări...
Pot să mai re'nviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?

Piară-mi ochii turburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri liniştit, pe mine
Mie redă-mă!
"

sâmbătă, 17 ianuarie 2009

"Gugu" - "Gyges"

"In Gog... Magog, Henry McKeating (1993, pp. 114-122) cercetează îndeaproape sintagma „Gog şi Magog" din Iez. 38-39. Aceste capitole diferă de literatura profetică anterioară perioadei exilice. Ele sunt comparabile, la suprafaţă, cu profeţiile rostite împotriva neamurilor străine, atestate abundent în cartea lui Iezechiel (dar şi în alte cărţi profetice), însă nu sunt plasate laolaltă cu acestea. Secţiunea cuprinde profeţii împotriva unui „prinţ", unui „mai-mare" (gr. âp%w), numit Gog, care îl ameninţă - sau îl va ameninţa - pe Israel. Acesta va fi distrus împreună cu armata lui. Identificarea lui Gog ca figură istorică este problematică, tot aşa cum problematică este şi interpretarea cuvintelor lui Iezechiel ca referire la o autentică ameninţare de atac armat în prezent sau în viitor. Alternativa este interpretarea acestui personaj în dimensiune eshatologică, Gog
devenind astfel o figură simbolică: personificare a întunericului (după termenul sumerian gug, „întunecime"), zeul Gaga, menţionat în textele ugaritice, sau chiar o lăcustă uriaşă apocaliptică (cf. infra, v. 16; Block, 1998, voi. II, p. 433). Dintre identificările lui Gog ca personaj istoric merită amintite câteva: un ofiţer din
armata lui Cyrus, pe Ia 400 î.H.; Alexandru cel Mare; un „macedonean", etnonim care ar fi fost înţeles greşit până la alterarea fonetică în „gog"; „Gog" putea aminti numele unui trib din Asia Mică sau din Asiria; în fine, interpretarea cea mai acceptată: Gyges al Lydiei, al cărui nume apare în anale ca Gugu, personaj istoric care a trăit în secolul al VH-lea şi care a primit, în textele ulterioare, dimensiuni legendare, încă înainte de perioada exilului lui Iuda."
(SEPTUAGINTA 6 /I I. Proiect realizat în cadrul COLEGIULUI NOUA EUROPĂ sub patronajul lui ANDREI PLEŞU cu sprijinul FUNDAŢIEI ANONIMUL. Editura POLIROM BUCUREŞTI, IAŞI. SEPTUAGINTA. IEZECHIEL. SUZANA. DANIEL. BEL SI BALAURUL.Volum coordonat de: CRISTIAN BĂDILIŢĂ, FRANCISCA BĂLTĂCEANU, MONICA BROŞTEANU în colaborare cu IOAN-FLORIN FLORESCU Traduceri şi note de: FLORICA BECHET şi IOANA COSTA. COLEGIUL NOUA EUROPĂ,POLIROM 2008)
http://www.polirom.ro/catalog/carte/septuaginta-6-ii-iezechiel-suzana-daniel-bel-si-balaurul-3073/

Corul "Consonance"

Corul "Consonance" al Liceului de muzica "Dinu Lipatti". "White Christmas", 2006
http://www.youtube.com/watch?v=O2yZ6qbtbZg

CONSONANCE - "Pater Noster"
World Choir Games - Graz, 2008)
http://www.youtube.com/watch?v=kg5QQHvi3e4&feature=related

CONSONANCE- "Adoramus"
World Choir Games - Graz, 2008)
http://www.youtube.com/watch?v=ewk3ZUzM7yY&feature=related

CONSONANCE - "What A Wonderful World", 2006
http://www.youtube.com/watch?v=W5rFmu2z8PM&feature=related

Draga mea Liliana...

Si daca
"Si daca ramuri bat in geam
Si se cutremur plopii,
E ca in minte sa te am
Si-ncet sa mi te-apropii.""Si daca stele bat in lac
Adancu-i luminandu-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Inseninandu-mi gandul.""Si daca norii desi se duc,
De iese-n luciu luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De tine-ntotdeauna."
Mihai EminescuShall I compare thee
"Shall I compare thee to a summer's day?
Thou art more lovely and more temperate:
Rough winds do shake the daring buds of May,
And summer's lease hath all too short a date:"
"Sometime too hot the eye of heaven shines,
And often is his glad complexion dimm'd:
And every fair from fair sometime declines,
By chance, or nature's changing course untrimm'd;"
"But thy eternal summer shall not fade,
Nor lose possession of that fair thou ow'st,
Nor shall death brag thou wander'st in his shade,
When in eternal lines to time thou grow'st;"
"So long as men can breathe, or eyes can see,
So long lives this, and this gives life to thee."
William ShakespeareSolo silenzio
"La verità è:
siamo soli;
perchè non riusciamo a lasciarci amare
da chi ci ama
ed amiamo chi non ci ama.

La verità
è che abbiamo
perso la verità.""Uno specchio
non riflette in
un Idolo;
ma l'Anima.

Infinito palcoscenico
dell'esistenza.
Ora una luce segue
le tue mosse, ora
vieni celato da un
nero sipario."
"Dove sei?

Non ti sento
lo scrosciare
degli applausi
mi confonde.

Silenzio.

Sono sola
sul palco...
tu non ci sei."
"Adesso
il mio cuore
impazza.
Batte il doppio.

Non è follia.
E' vita.
La tua, vera,
che mi ami."
[la Milano, in mai 2004]
Draga mea Liliana, am ales aceste trei poezii pentru ca pot sa exprime mai mult decat toate cuvintele mele cat te iubesc, cat imi lipsesti...dar si cat de mult esti cu mine in fiecare clipa a zilelor mele, impreuna cu tot ce m-ai invatat. Ultima poezie am scris-o eu. Da, stiu, nu ti-am spus niciodata, n-am spus nimanui pentru ca vroiam sa o citesti tu prima....Este pentru tine, sper sa-ti placa si sunt sigura ca intr-o zi, departe ori aproape, imi vei spune parerea ta.
Maria Piacentini